Ce schimbări se pregătesc în sistemul de sănătate și ce trebuie corectat înainte de adoptarea lor, în perspectivă modificării Contractului-cadru și a Normelor de aplicare
Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat, la 30 iulie 2026, mai multe proiecte de acte normative prin care urmărește modificarea Contractului-cadru și a Normelor sale metodologice de aplicare. Potrivit comunicatului CNAS, obiectivele declarate sunt creșterea accesului asiguraților la servicii medicale, îmbunătățirea calității actului medical și reducerea birocrației.
ARIPA – Asociația Responsabilă cu Informarea și Protejarea Asiguraților – a analizat în detaliu aceste propuneri, din perspectiva intereselor persoanelor care contribuie la sistemul asigurărilor sociale de sănătate și care trebuie să beneficieze efectiv, nu doar teoretic, de serviciile pentru care plătesc.
Precizăm de la început că aceste modificări sunt, în prezent, proiecte. Ele nu au intrat încă în vigoare și pot fi modificate în urma transparenței decizionale, a consultărilor și a procedurilor de aprobare.
De asemenea, este necesară o clarificare juridică: nu există un singur ordin care poate modifica atât Contractul-cadru, cât și Normele. Contractul-cadru este aprobat prin hotărâre a Guvernului și trebuie modificat printr-un act de același nivel, în timp ce Normele metodologice sunt modificate prin ordin comun al ministrului sănătății și al președintelui CNAS. Documentul analizat de ARIPA este proiectul de ordin care modifică Ordinul nr. 1.857/441/2023 privind Normele metodologice de aplicare a HG nr. 521/2023.
Concluzia generală a ARIPA
Proiectele conțin numeroase măsuri utile pentru pacienți: consultații mai accesibile, prescripții pentru perioade mai lungi, rezultate imagistice comunicate mai rapid, servicii noi în spitale, acces mai bun la dispozitive medicale, modernizarea medicinei dentare și o redistribuire mai rapidă a fondurilor între laboratoare.
Dar comunicatul public al CNAS prezintă aproape exclusiv partea favorabilă a modificărilor.
Textele juridice arată că reforma are și o altă componentă, la fel de importantă:
control bugetar mai strict;
diminuarea fondurilor neutilizate;
redistribuirea administrativă a valorilor contractuale;
sancțiuni contractuale severe;
monitorizarea informatică extinsă a furnizorilor;
prioritizarea anumitor categorii de furnizori;
creșterea puterii caselor de asigurări de a modifica valorile contractelor în cursul derulării acestora.
În lectura ARIPA, viziunea reală a reformei este următoarea:
> Mai mult acces și mai multă flexibilitate pentru pacient, dar în interiorul unui sistem mai digitalizat, mai centralizat, mai atent monitorizat și mai strict controlat financiar.
Această schimbare poate fi benefică, dar numai dacă transparența, criteriile obiective și drepturile asiguraților cresc în aceeași măsură cu puterea de control a instituțiilor.
—
1. Medicina de familie: prevenție mai amplă și continuitate în perioada concediilor
Proiectele urmăresc consolidarea rolului medicului de familie în prevenție, depistarea precoce și monitorizarea bolilor cronice.
Pentru boala cronică de rinichi se propune o evaluare inițială în două etape distincte, desfășurate pe o perioadă de minimum trei luni, pentru confirmarea caracterului cronic al afecțiunii. Sunt introduse criterii mai clare privind rata filtrării glomerulare, albuminuria, nivelul de risc și momentul în care pacientul trebuie trimis la medicul nefrolog. Pacienții cu risc mic sau moderat ar urma să fie monitorizați în principal de medicul de familie, iar cazurile cu risc mare sau foarte mare să fie îndrumate către specialist.
În consultațiile preventive sunt extinse sau clarificate investigațiile privind:
colesterolul HDL;
funcția renală;
raportul albumină/creatinină urinară;
riscul cardiovascular;
screeningul pentru cancer colorectal;
mamografia;
TSH și FT4;
PSA;
monitorizarea frecvenței testării HPV.
O altă măsură importantă privește concediul medicilor de familie. Atunci când medicul titular nu poate încheia o convenție de înlocuire sau de reciprocitate, acesta va putea indica medicii la care pacienții să se prezinte pentru urgențe, afecțiuni acute, acutizări și consultații pentru boli cronice. Consultațiile acordate de medicii care preiau temporar acești pacienți vor putea fi decontate prin tarif pe serviciu.
Poziția ARIPA
Aceste măsuri sunt, în principiu, favorabile asiguraților.
Totuși, transformarea medicului de familie într-un veritabil manager al bolilor cronice trebuie însoțită de:
finanțare adecvată;
acces efectiv la investigațiile recomandate;
disponibilitatea laboratoarelor;
interoperabilitatea sistemelor informatice;
circuite clare de trimitere către specialiști.
Nu este suficient să fie extinse responsabilitățile medicului de familie dacă pacientul primește bilet de trimitere, dar nu găsește un laborator care mai are fonduri sau un specialist disponibil într-un interval rezonabil.
—
2. Ambulatoriul clinic: program minim redus și consultații mai lungi
Programul minim de funcționare al cabinetelor de specialități clinice ar urma să fie redus de la 35 la 17,5 ore pe săptămână și de la cinci la trei zile lucrătoare. CNAS justifică măsura prin necesitatea de a menține în contract cabinetele din zonele cu deficit de medici și de a extinde rețeaua serviciilor ambulatorii.
Pentru pediatrie, medicină internă, genetică medicală, geriatrie și gerontologie, durata medie a consultației va crește la 20 de minute. Se modifică, în consecință, numărul mediu de consultații care poate fi raportat și decontat într-o zi.
Sunt introduse și alte măsuri:
posibilitatea de a recupera, în anumite limite, activitatea nerealizată în perioada concediului de odihnă;
servicii la distanță pentru monitorizarea diabetului;
interpretarea la distanță a datelor furnizate de senzorii de glicemie și pompele de insulină;
educație terapeutică și nutrițională acordată prin mijloace de comunicare la distanță;
extinderea unor proceduri în pneumologie pediatrică;
introducerea imunoterapiei sublinguale.
Regularizarea activității după concediu va fi limitată la maximum 25 de zile lucrătoare într-un an calendaristic.
Poziția ARIPA
Consultațiile mai lungi în specialitățile complexe reprezintă o măsură justificată, deoarece calitatea unei consultații nu poate fi redusă la numărul de pacienți văzuți într-o oră.
Reducerea programului minim poate facilita intrarea în contract a unor medici care nu pot asigura 35 de ore pe săptămână. Dar trebuie spus clar că reducerea formală a programului nu garantează, prin ea însăși, creșterea accesului.
În lipsa unui număr mai mare de medici și cabinete, efectul poate fi și reducerea timpului în care un anumit cabinet este disponibil pentru pacienți.
ARIPA consideră necesară monitorizarea publică a:
numărului de cabinete nou intrate în contract;
timpilor de așteptare;
numărului de programări disponibile;
distribuției teritoriale;
specialităților deficitare.
—
3. Continuitatea tratamentului pentru bolnavii cronici
Pentru bolnavii cu afecțiuni cronice stabilizate și cu schemă terapeutică stabilă, medicii de familie, medicii specialiști și medicii din spital, la externare, vor putea prescrie medicamente care fac obiectul contractelor cost-volum pentru o perioadă de până la 90, 91 sau 92 de zile.
Medicamentele vor fi eliberate obligatoriu prin fracționare lunară, iar pacientul nu va putea primi o altă prescripție pentru aceleași medicamente în perioada deja acoperită.
Această măsură poate reduce:
drumurile repetate la cabinet;
consultațiile efectuate exclusiv pentru reînnoirea rețetei;
riscul întreruperii tratamentului;
presiunea administrativă asupra medicilor.
Se propune, de asemenea, accelerarea trecerii de la medicamentul biologic de referință la medicamentul biosimilar, de la termenul actual de 12 luni la cel mult trei luni de la introducerea biosimilarului în lista de prețuri. Comunicatul CNAS menționează excepția pacienților care prezintă efecte adverse.
Pentru beneficiarii programelor naționale de sănătate curative se clarifică interdicția perceperii contribuției personale în spitalele publice și private pentru serviciile, medicamentele, materialele sanitare și dispozitivele acordate în cadrul programului respectiv.
Poziția ARIPA
Prescripțiile pentru trei luni reprezintă o măsură favorabilă bolnavilor cronici.
În privința biosimilarelor, ARIPA susține utilizarea eficientă a fondurilor și accesul la tratamente mai sustenabile financiar. Totuși, trecerea de la un tratament la altul trebuie să respecte:
situația medicală individuală;
istoricul terapeutic;
riscul de reacții adverse;
aderența pacientului;
decizia motivată a medicului curant.
Excepția nu ar trebui limitată exclusiv la situația în care reacția adversă s-a produs deja. Medicul trebuie să poată documenta și alte motive medicale individuale pentru menținerea tratamentului.
Gratuitatea în programele naționale trebuie explicată corect: aceasta privește serviciile și produsele acordate în cadrul programului național, nu orice serviciu medical primit de pacient în timpul unei internări.
—
4. Laboratoare, imagistică și plafoane: redistribuire mai rapidă, dar plafoanele nu dispar
Una dintre cele mai importante modificări privește valorile de contract ale furnizorilor de servicii paraclinice.
În limbajul folosit de pacienți, această valoare lunară de contract este numită frecvent „plafon”.
Proiectul prevede ca suma contractată lunar pentru fiecare furnizor să fie împărțită în două perioade:
1–15 ale lunii;
16–ultima zi a lunii.
Valoarea va fi împărțită proporțional cu numărul de zile aferente fiecărei perioade. Totodată, valoarea de contract va putea fi diminuată în cursul lunii dacă, pe baza activității raportate sau a istoricului de execuție, se constată că furnizorul nu poate utiliza integral suma alocată.
Începând cu data de 16 a fiecărei luni, casele de asigurări vor analiza, în termen de trei zile lucrătoare, cât a utilizat fiecare furnizor din suma aferentă perioadei 1–15.
Dacă furnizorul a utilizat mai puțin decât partea corespunzătoare primei jumătăți a lunii:
valoarea sa contractuală va fi diminuată;
sumele neutilizate vor fi redistribuite;
furnizorii cu un grad mai mare de utilizare vor putea primi suplimentări;
modificările se vor face prin acte adiționale;
fondurile suplimentare vor putea fi utilizate numai după semnarea actului adițional și până la sfârșitul lunii.
Acest mecanism poate reduce situațiile în care un laborator epuizează plafonul în primele zile ale lunii, în timp ce alt laborator păstrează sume pe care nu le utilizează.
Dar trebuie spus foarte clar:
Plafoanele nu sunt eliminate prin aceste proiecte.
Serviciile continuă să fie decontate numai în limita valorii lunare de contract. Proiectul introduce o redistribuire mai rapidă a plafonului existent, nu decontarea nelimitată a investigațiilor.
Chiar comunicatul CNAS descrie această redistribuire ca pe o măsură intermediară „până la eliminarea plafoanelor”.
Eliminarea efectivă a plafoanelor nu este prevăzută în proiectul analizat.
Rezultate în maximum trei zile și acces electronic
Pentru radiologie, imagistică medicală și medicină nucleară se introduce obligația de a face dovada interpretării și comunicării rezultatului în maximum trei zile lucrătoare. În caz contrar, contravaloarea serviciului poate fi recuperată de la furnizor.
Pacienții și medicii prescriptori vor trebui să aibă acces electronic securizat la buletinele de rezultat și la imaginile generate, pe baza unui utilizator și a unei parole. Accesul trebuie asigurat pentru perioade îndelungate, inclusiv minimum zece ani pentru adulți.
Se creează și cadrul pentru teleradiologie, care poate permite utilizarea specialiștilor disponibili în alte localități și interpretarea imaginilor la distanță.
Modificarea pachetului de analize
Proiectul actualizează și lista investigațiilor decontate:
se introduce NT-proBNP;
se elimină VSH din pachetul de bază;
se introduce screeningul preoperator pentru MRSA;
urocultura, coprocultura și alte investigații vor fi condiționate mai strict de simptomatologie și indicație medicală;
anumite teste pentru infecții cu transmitere sexuală vor fi decontate numai dacă sunt efectuate prin metode bazate pe amplificarea acizilor nucleici.
Problema esențială rămasă nerezolvată
Casele de asigurări vor avea informații zilnice despre serviciile efectuate și vor monitoriza gradul de utilizare al valorii de contract. Furnizorii au obligația transmiterii zilnice a contravalorii serviciilor paraclinice efectuate.
Cu toate acestea, proiectul nu introduce o obligație clară de publicare, în timp real sau zilnic, a:
valorii alocate fiecărui furnizor;
valorii consumate;
soldului rămas disponibil;
datei la care plafonul a fost epuizat;
eventualelor suplimentări primite.
Casele de asigurări trebuie să publice valoarea de contract și sumele decontate lunar sau trimestrial, precum și criteriile folosite la contractare. Dar acestea sunt informații retrospective, nu informația de care pacientul are nevoie în momentul în care caută un laborator care mai are fonduri disponibile.
—
5. Spitalele: finanțare bazată mai mult pe cazuri, dar paturile nu dispar
Comunicatul CNAS afirmă că „nu se vor mai contracta paturi, ci cazuri rezolvate”.
Această formulare este prea categorică.
Proiectele mută centrul de greutate al contractării către numărul de cazuri, activitatea efectivă, complexitatea cazurilor și capacitatea reală a spitalelor.
Dar paturile contractabile nu dispar.
Ele rămân:
element de stabilire a capacității spitalului;
plafon pentru numărul de cazuri;
criteriu pentru calcularea valorii contractului;
obiect al repartizării de către comisii;
supuse avizării Ministerului Sănătății și CNAS.
Proiectul stabilește inclusiv o formulă prin care numărul de paturi contractabile este calculat pornind de la numărul de cazuri repartizate, durata medie de spitalizare și indicele de utilizare a paturilor.
Formularea corectă este, așadar:
> Contractarea spitalelor se va orienta mai mult către cazuri și activitate, dar va continua să funcționeze în interiorul unei capacități stabilite prin paturi contractabile.
Criterii noi de repartizare
La stabilirea cazurilor contractabile vor fi avute în vedere:
activitatea din ultimii ani;
nevoia de servicii la nivel teritorial;
morbiditatea;
specialitățile deficitare;
utilizarea paturilor;
complexitatea cazurilor;
personalul disponibil;
serviciile acordate pacienților din alte județe;
gradul de operabilitate;
planurile regionale;
ponderea cheltuielilor de personal;
condițiile specifice fiecărui teritoriu.
Aceste criterii pot conduce la o alocare mai realistă a fondurilor. Problema este că proiectul nu stabilește întotdeauna ponderi suficient de clare pentru fiecare criteriu. Fără punctaje, formule și motivarea publică a deciziilor, o listă foarte largă de criterii poate genera practici diferite de la un județ la altul.
Fond de risc și plata activității suplimentare
Se introduce un fond de risc reprezentând 5% din fondurile destinate serviciilor spitalicești, pentru situații justificate apărute în timpul executării contractelor.
Activitatea realizată peste contract nu va fi plătită automat integral. Proiectul introduce coeficienți degresivi, astfel încât procentul decontat scade pe măsură ce depășirea numărului de cazuri este mai mare.
Servicii noi în spitalizarea de zi
Sunt introduse sau extinse servicii pentru:
hipertensiune arterială pulmonară;
administrarea terapiilor biologice în miastenia gravis;
monitorizarea pacienților cu risc de anafilaxie;
evaluarea extensiei unor cancere;
diagnosticul hipoglicemiei;
tratamentul stomatologic cu sedare procedurală pentru copiii sub șapte ani.
Transparență spitalicească
Spitalele publice și private aflate în contract cu casele de asigurări vor trebui să transmită lunar și să publice pe propriile site-uri indicatorii de activitate și indicatorii de performanță managerială.
Aceasta este o măsură pozitivă, cu condiția ca datele:
să fie publicate într-un format unitar;
să fie comparabile;
să poată fi descărcate și analizate;
să fie însoțite de explicații accesibile pacienților.
Sancțiuni foarte severe pentru raportarea DRG
Spitalele finanțate prin DRG vor avea obligația de a utiliza aplicații informatice care reflectă fidel complexitatea cazurilor și care nu distorsionează artificial indicele de complexitate.
În cazul încălcării acestei obligații, proiectul prevede suspendarea contractului până la rezilierea contractului cu furnizorul aplicației informatice și recuperarea contravalorii serviciilor DRG decontate în ultimii trei ani, începând cu 1 octombrie 2026.
ARIPA consideră că raportările artificiale trebuie sancționate ferm.
Totuși, o recuperare generală a contravalorii tuturor serviciilor pe trei ani poate fi disproporționată dacă nu există:
dovada exactă a prejudiciului;
audit tehnic independent;
stabilirea legăturii dintre aplicația software și raportarea incorectă;
delimitarea răspunderii spitalului de răspunderea producătorului aplicației;
drept efectiv la apărare și contestare.
Proiectele mențin și anumite limitări ale contractării spitalelor private până la 31 decembrie 2028, prin raportare la ponderea paturilor contractate cu acestea la sfârșitul anului 2025.
Această opțiune de politică publică, cu efect asupra concurenței și accesului teritorial, nu este explicată suficient în comunicatul CNAS.
—
6. Medicină dentară, recuperare, dispozitive medicale și îngrijiri la domiciliu
Medicina dentară
Pachetul de bază este restructurat și actualizat, cu servicii, tarife și procente de decontare revizuite.
Sunt detaliate separat:
tratamentele cariilor;
anestezia;
tratamentele endodontice;
protezele;
aparatele ortodontice;
detartrajul;
gutierele;
radiografiile și tomografiile dentare.
Pentru copiii cu vârsta sub șapte ani și cooperare dificilă se propune decontarea tratamentelor oro-dentare cu sedare procedurală, dacă medicul curant decide că aceasta este necesară.
Medicina fizică și de reabilitare
Se extind categoriile de personal care pot participa legal la furnizarea serviciilor și se introduce un chestionar standardizat privind satisfacția pacientului.
Chestionarul urmărește inclusiv:
ușurința programării;
timpul de așteptare;
respectarea programării;
respectarea planului de proceduri;
comunicarea personalului;
solicitarea de materiale suplimentare;
satisfacția generală.
Dispozitive medicale
Se propun:
reducerea termenului pentru acordarea lentilei intraoculare la celălalt ochi de la șase luni la șase săptămâni;
reducerea termenului de înlocuire a nebulizatorului de la cinci la trei ani;
reducerea termenului pentru unele dispozitive compresive destinate limfedemului;
introducerea unor dispozitive compresive noi;
obligarea furnizorului să livreze aparatele pentru oxigenoterapie, ventilație, CPAP/BPAP și dispozitivele de asistare a tusei cu toate accesoriile necesare, inclusiv masca;
înlocuirea anuală a măștii de către furnizor.
Pentru dispozitivele destinate limfedemului sunt introduse noi tipuri de manșoane, mănuși, dispozitive pentru membre, regiunea pelvină și bustiere compresive.
Îngrijiri la domiciliu
Serviciul de recoltare a produselor biologice va include expres transportul probelor și respectarea normelor privind gestionarea deșeurilor medicale.
Aceasta este o măsură importantă pentru pacienții nedeplasabili, deoarece transportul probei nu ar mai trebui transferat informal în sarcina pacientului sau a familiei.
—
7. Digitalizarea: necesară, dar nu trebuie transformată într-o nouă barieră
Proiectul prevede că, începând cu 1 octombrie 2026, furnizorii vor utiliza o aplicație informatică pentru gestionarea programărilor.
Aplicația ar urma să fie pusă la dispoziție gratuit, iar specificațiile de interfațare și securitate vor fi publicate pentru integrarea aplicațiilor terțe.
Se extind:
semnătura electronică;
documentele transmise electronic;
accesul online la rezultate;
raportările informatice;
programările electronice;
serviciile la distanță;
schimbul de date între furnizori și casele de asigurări.
ARIPA susține digitalizarea sistemului de sănătate.
Dar digitalizarea trebuie să însemne:
mai puține drumuri pentru pacient;
mai puține formulare;
mai puține erori;
acces mai rapid la servicii;
transparență;
protejarea datelor medicale.
Nu trebuie să însemne:
imposibilitatea accesului pentru persoanele în vârstă;
excluderea celor fără smartphone sau internet;
blocarea serviciului atunci când sistemele informatice nu funcționează;
transferarea costurilor către furnizori și, indirect, către pacienți;
obligarea pacientului să utilizeze exclusiv o platformă digitală.
Documentele pe hârtie nu dispar complet
Comunicatul CNAS afirmă că se elimină documentele pe hârtie și că se vor folosi numai documente digitale.
Textul proiectului nu confirmă o eliminare completă.
Pentru prescripțiile electronice off-line, medicul va continua să tipărească obligatoriu două exemplare pe hârtie, iar farmacia va tipări componenta de eliberare. Sunt păstrate inclusiv situații în care documentele trebuie semnate și arhivate fizic.
Formularea corectă este:
> Se extinde utilizarea documentelor electronice și se reduce folosirea hârtiei, dar sistemul nu devine încă exclusiv digital.
—
8. Ce spune corect comunicatul CNAS și ce omite
Comunicatul CNAS descrie corect multe dintre direcțiile proiectelor:
creșterea rolului medicinei de familie;
program mai flexibil în ambulatoriu;
consultații mai lungi;
prescripții pe trei luni;
rezultate imagistice mai rapide;
acces electronic la rezultate;
servicii noi în spitale;
dispozitive medicale acordate mai rapid;
aplicație de programări;
utilizarea semnăturii electronice.
Dar comunicatul este incomplet și, în anumite puncte, prea categoric.
Comunicatul nu explică suficient că:
1. Plafoanele laboratoarelor nu sunt eliminate, ci redistribuite mai rapid.
2. Valorile de contract neutilizate pot fi diminuate.
3. Bugetele lunare devin mai strict controlate.
4. Casele de asigurări primesc o capacitate mai mare de intervenție în contractele furnizorilor.
5. Sunt introduse sancțiuni contractuale foarte severe.
6. Spitalele private sunt supuse unor limitări de contractare până în 2028.
7. În repartizarea cazurilor spitalicești sunt folosite numeroase criterii, fără ca toate ponderile și mecanismele de departajare să fie suficient de transparente.
8. Nu apare o obligație de publicare în timp real a fondurilor rămase la fiecare furnizor.
9. Teleradiologia primește un cadru juridic, dar nu devine automat operațională prin simpla adoptare a acestor texte.
10. Documentele pe hârtie nu sunt eliminate complet.
—
Solicitările ARIPA
ARIPA susține măsurile care aduc un avantaj real și verificabil pacientului asigurat, dar solicită ca proiectele să fie corectate și completate înainte de adoptare.
1. Transparență zilnică asupra plafoanelor
Fiecare casă de asigurări trebuie să publice, pentru fiecare furnizor:
valoarea lunară de contract;
suma consumată;
suma rămasă;
procentul de utilizare;
data ultimei actualizări;
suplimentările sau diminuările operate;
perioada pentru care furnizorul mai poate acorda servicii decontate.
Aceste informații trebuie publicate într-un format național unic, accesibil și reutilizabil.
Asiguratul nu trebuie să telefoneze la zece laboratoare pentru a afla care dintre ele mai are fonduri.
2. O platformă publică de identificare a furnizorilor cu fonduri disponibile
CNAS deține deja datele privind serviciile raportate zilnic și gradul de utilizare al valorii contractuale.
Aceste date trebuie transformate într-un serviciu public pentru pacienții asigurați.
Înainte de a se deplasa, asiguratul trebuie să poată verifica:
dacă furnizorul este în contract;
pentru ce servicii;
la ce adresă;
în ce program;
dacă mai are fonduri disponibile;
când a fost actualizată informația;
cum poate face o programare.
3. Criterii și punctaje publice pentru finanțarea spitalelor
Criteriile de repartizare a cazurilor și fondurilor trebuie:
definite precis;
ponderate;
aplicate uniform;
publicate integral;
însoțite de datele folosite;
motivate pentru fiecare spital;
supuse unei proceduri clare de contestare.
Nu este suficientă o listă generală de criterii dacă decizia finală nu poate fi verificată.
4. Fondul de risc trebuie administrat transparent
Pentru fondul de risc de 5% trebuie publicate:
criteriile de acces;
furnizorii beneficiari;
sumele acordate;
motivarea fiecărei alocări;
serviciile pentru care au fost acordate fondurile;
rezultatele obținute.
Un fond de risc fără criterii publice poate deveni un instrument discreționar.
5. Sancțiuni proporționale și proceduri reale de apărare
Frauda, raportarea fictivă și manipularea artificială a datelor trebuie sancționate ferm.
Dar sancțiunea trebuie să fie proporțională cu:
abaterea;
prejudiciul efectiv;
durata încălcării;
culpa furnizorului;
impactul asupra pacientului.
Recuperarea tuturor serviciilor DRG pe o perioadă de trei ani trebuie condiționată de un audit tehnic independent și de demonstrarea exactă a prejudiciului.
6. Protejarea autonomiei medicale la trecerea către biosimilare
Trecerea la un medicament biosimilar nu trebuie să fie pur administrativă.
Medicul curant trebuie să poată decide, motivat medical, menținerea tratamentului biologic de referință și în alte situații individuale decât apariția deja demonstrată a unei reacții adverse.
Pacientul trebuie informat și implicat în decizie.
7. Digitalizare testată înainte de a deveni obligatorie
Aplicarea obligatorie a sistemului de programări de la 1 octombrie 2026 trebuie condiționată de:
existența efectivă a aplicației;
publicarea specificațiilor tehnice;
testare;
audit de securitate;
interoperabilitate;
instruirea furnizorilor;
proceduri de rezervă;
asistență tehnică;
soluții pentru pacienții care nu utilizează internetul.
Nicio obligație digitală nu trebuie introdusă fără o soluție funcțională și fără un mecanism alternativ în cazul indisponibilității sistemului.
8. Protejarea datelor medicale
Platformele care păstrează rezultate și imagini pe perioade de zece ani trebuie să respecte standarde ridicate privind:
securitatea;
autentificarea;
accesul personalului;
istoricul accesărilor;
criptarea;
notificarea incidentelor;
continuitatea serviciului;
portabilitatea datelor.
Pacientul trebuie să poată vedea cine i-a accesat datele și în ce scop.
9. Evaluarea efectelor asupra accesului real
După adoptare trebuie măsurate și publicate:
timpii de așteptare;
numărul pacienților refuzați din lipsă de fonduri;
numărul programărilor disponibile;
distribuția teritorială;
numărul furnizorilor activi;
perioada medie de epuizare a plafonului;
numărul investigațiilor redistribuite;
efectele asupra zonelor rurale și deficitare;
sesizările pacienților.
O reformă nu trebuie evaluată după numărul de articole modificate, ci după ceea ce se schimbă în viața pacientului.
10. Participarea reală a organizațiilor de pacienți și asigurați
Contractul-cadru nu reglementează doar relația dintre CNAS și furnizori.
El stabilește, în realitate:
unde poate merge pacientul;
ce servicii primește;
cât așteaptă;
ce i se decontează;
ce trebuie să plătească;
ce informații are la dispoziție.
De aceea, organizațiile care reprezintă interesele pacienților și asiguraților trebuie implicate în mod real în negocierea și evaluarea acestor reguli, nu doar informate după ce deciziile au fost luate.
—
Mesajul final al ARIPA
ARIPA nu se opune schimbării.
Susținem:
prevenția;
accesul mai rapid;
tratamentele continue;
consultațiile de calitate;
digitalizarea;
transparența;
finanțarea bazată pe activitate reală;
sancționarea fraudei;
utilizarea eficientă a fondurilor publice.
Dar orice reformă a sistemului de asigurări de sănătate trebuie construită în jurul persoanei asigurate.
Principiul trebuie să fie simplu:
> Banii trebuie să urmeze pacientul asigurat și serviciul medical efectiv acordat, iar pacientul trebuie să știe, înainte de a se deplasa, unde poate primi serviciul decontat și dacă furnizorul mai are fonduri disponibile.
Nu este suficient ca instituțiile să cunoască zilnic situația fondurilor.
Această informație trebuie pusă și la dispoziția celui care finanțează sistemul și depinde de el: asiguratul.
ARIPA solicită Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să transforme transparența într-o obligație concretă, verificabilă și utilă pacientului.
Marian Roșca
Președinte
ARIPA – Asociația Responsabilă cu Informarea și Protejarea Asiguraților